Piața internetul lucrurilor: creșteri, provocări și reușite
Piața internetul lucrurilor (IoT) este de așteptat să crească de la 76,7 miliarde de dolari în 2021 la 106,1 miliarde dolari până în 2026.
Creșterea pieței Internet of things este determinată de factori precum progresele tehnologice în sfera dispozitivelor semiconductoare și electronice, utilizarea sporită a platformelor de cloud computing, standardizarea IPv6 și sprijinul guvernelor din diferite țări pentru activitățile de cercetare și dezvoltare legate de IoT, potrivit unui raport publicat de MarketsandMarkets.
Impactul COVID asupra pieței internetul lucrurilor
Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ pe piața industrială IoT. În condițiile în care pandemia persistă în Europa, America de Nord și Asia, sectorul de producție se confruntă cu provocări uriașe.
Știm cu toții câte probleme provoacă criza cipurilor. Industria auto din SUA, una dintre cele mai mari din lume, a stagnat din al treilea trimestru al anului 2020.
Diverse companii de automobile și-au redus activitățile de producție în regiune, făcând inutile tehnologii precum IoT, AI și Blockchain utilizate în unitățile lor de producție.
Într-o economie globalizată, o criză generează altă criză pe altă piață. Mexicul este o piață majoră pentru industria auto din din America de Nord. Totodată, este și un jucător pe piața mondială de profil. Drept urmare, producția redusă semnificativ de automobile a dus la pierderi uriașe pentru sectorul auto mexican.
Adoptarea rapidă a AI și a IoT în sectorul de producție
Ponderea în industrie a tehnologiilor care folosesc inteligență artificială (AI) și internetul lucrurilor a crescut rapid. Sistemele integrate AI și IoT permit optimizarea proceselor de producție, trimit alerte timpurii, contribuie la controlul calității și prognozează defecțiunile echipamentelor în mașini.
Prin colectarea de date precise, producătorii pot dezvolta aplicații inovatoare AI pentru a se diferenția de concurenții lor.
Joc de domino
Declanșarea pandemiei de COVID-19 în 2020 a fost ca declanșarea unui joc de domino enorm. Doar că în acest caz, piesele nu cad, ci se regrupează pentru a permite progresul tehnologic într-un ritm amețitor.
Ce s-a întâmplat? Numeroase sisteme se aflau în testare. Companii și guverne deja investeau sume colosale pentru a găsi noi soluții tehnologice.
Declanșarea pandemiei a urgentat acest proces. Companiile au fost nevoite să introducă noi tehnologii în sectorul de producție. Măsurile restrictive luate pentru a opri pandemia și indisponibilitatea forței de muncă, cauzată de îmbolnăvirile masive, au forțat producătorii să-și optimizeze procesele de producție.
Aceste lucruri a dus la o utilizare accelerată a AI și IoT în procesele de producție. Activități precum monitorizarea stării și întreținerea echipamentelor au fost desfășurate cu ajutorul algoritmilor AI și machine learning (ML) în absența unor angajați care să vină la program normal de lucru în unitățile de producție.
Standardizarea IPv6
Dezvoltarea Protocolului Internet versiunea 6 (IPv6) a contribuit la creșterea pieței internetul lucrurilor, deoarece numărul de lucruri conectate la Internet crește exponențial în întreaga lume. Versiunea IP 4 (IPv4) nu a putut să susțină eficient această creștere exponențială a numărului de lucruri conectate.
Potrivit Google, doar 4% dintre dispozitivele din lume folosesc protocolul IPv6 în present. 96% dintre dispozitive încă folosesc protocolul IPv4. Odată cu standardizarea IPv6, cererea globală de tehnologie internetul lucrurilor este de așteptat să crească semnificativ.
Protocolul IPv6 acceptă o arhitectură deschisă și se dovedește a fi cel mai potrivit protocol pentru internetul lucrurilor. IPv6 oferă caracteristici precum securitate avansată și fiabilitate ridicată. Se creează astfel o bază și o platformă adecvate pentru inovațiile în peisajul internetul lucrurilor.
Schimbarea rețelelor de comunicații obligă la înlocuirea dispozitivelor incompatibile
Mașinile utilizate în sectorul industrial necesită componente încorporate pentru a facilita comunicarea M2M. Aceste componente sunt fie conectate la o rețea cu fir, fie la o rețea fără fir, cum ar fi modulul Wi-Fi sau RFID.
Componentele conectate colectează date relevante de la echipament și le transmit la un computer central pentru stocare și analiză. Este posibil ca mașinile din unitățile industriale vechi să nu fie echipate cu aceste componente de transmisie a datelor, ceea ce necesită montarea lor externă.
În cazul unor echipamente vechi poate fi necesar să fie operate modificări cu scopul de a moderniza o serie de componente.
Toți acești pași generează creșterea cheltuielilor. Pentru organizațiile care folosesc echipamente vechi majorarea cheltuielor reprezintă o piedică majoră. Impactul acestei restricții este de așteptat să se reducă treptat în următorii câțiva ani, deoarece cea mai mare parte a industriilor a început să realizeze beneficiile comunicării M2M. Iată de ce unele organizații au început deja să dezvolte soluții pentru a-și integra echipamentele vechi cu rețelele de comunicații.
Oportunități în pandemie
Numărul mare de pacienți infectați cu SARS-Cov2 a pus o presiune fantastică pe sistemele medicale din întreaga lume. Tehnologiile AI și internetul lucrurilor au fost introduse rapid în industria medicală în ultimii cinci ani.
Dispozitivele portabile medicale au început să utilizeze tehnologiile AI și IoT, rezultând un ecosistem digital medical integrat. De exemplu, printr-o monitorizare continuă a glucozei, un dispozitiv purtabil asociat cu algoritmi inteligenți poate monitoriza nivelurile de glucoză și poate furniza automat doza corectă de insulină pacienților cu diabet.
Debutul pandemiei de COVID-19 a dus la o creștere bruscă a cererii de tehnologii precum sistemul mobil personal de răspuns la urgență (mPERS). Acesta permite monitorizarea de la distanță a pacienților.
Asemenea sisteme ajută la monitorizarea stării pacientului 24/7 fără implicarea fizică a personalului spitalului, reducând astfel riscul de infecție.
Foarte mulți oameni au evitat să meargă la medic la controale sau chiar să cheme ambulanța atunci când au avut o urgență medicală, de teamă să nu se infecteze cu Covid. Însă, în cazul multora, decizia de a nu se prezenta la medic a fost fatală.
Iată de ce piața produselor de monitorizare la distanță a crescut într-un ritm susținut pe timpul pandemiei.
Tehnologiile internetul lucrurilor și atacurile cibernetice
Deși oamenii mureau în număr foarte mare în spitale, hackerii au profitat și au blocat sistemele electronice ale unor instituții medicale din întreaga lume. Tehnologiile internetul lucrurilor sunt o parte integrantă a sistemelor inteligente de producție.
Fiind conectate la internet, și tehnologiile internetul lucrurilor pot genera probleme de securitate în întreaga unitate, fiind ținta hackerilor.
Acest lucru este cauzat de faptul că, din punct de vedere al securității, nu se poate determina de unde vin datele sau unde se îndreaptă. Prin urmare, vizibilitatea datelor este cea mai mare provocare de securitate cibernetică pentru producția inteligentă într-o fabrică.
Tehnologiile de rețea au reprezentat cea mai mare cotă de piață în 2021. Tehnologiile de rețea, în special cea fără fir, sunt coloana vertebrală a internetului lucrurilor.
Numeroase mașini și noduri de senzori sunt conectate la Internet folosind aceste tehnologii pentru a facilita comunicarea de la mașină la mașină. Aceste tehnologii permit, de asemenea, colectarea unor volume mari de date pentru îmbunătățirea procesului decizional.
O gamă extinsă de tehnologii de comunicații fără fir este disponibilă în funcție de intervalul de conectivitate, cerințele de putere și ratele de transfer de date. Sectorul industrial se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologiile celulare pentru comunicarea de la mașină la mașină.
Sisteme de management al tranzitului
Piața internetul lucrurilor a sistemelor de management al tranzitului va înregistra cea mai mare rată de creștere anuală compusă în intervalul 2021-2026, arată sursa citată.
Sistemele de management al tranzitului furnizează informații precise referitoare la locația și performanța vehiculelor. Vehiculele echipate cu tehnologia de localizare automată a vehiculelor (AVL) pot fi urmărite cu ușurință.
Sistemele de management al tranzitului sunt, de asemenea, utilizate pentru urmărirea, controlul și monitorizarea locației mărfurilor în tranzit. Utilizatorii care monitorizează locația vehiculelor obțin aceste informații prin diverse tehnologii implementate pe tablourile de bord ale vehiculelor.
Sistemele de tranzit rapid cu autobuze sunt utilizate pentru a furniza informații legate de timpul de tranzit al autobuzelor. Aceste sisteme sunt utile pentru sistemele de gestionare a situațiilor de urgență și dispozitivele de asistență de călătorie, care au telefoane mobile compatibile cu GPS pentru a ajuta pasagerii cu nevoi speciale.
Liderii pieței internetul lucrurilor
Zona Asia-Pacific constituie un hub major pentru producția industrială și a devenit un punct focal global pentru investiții semnificative și expansiuni de afaceri. Specialiștii se așteaptă ca zona Asia-Pacific să dețină cea mai mare cotă de piață, în termeni de valoare, în 2021. P
Printre factorii care vor alimenta această explozie sunt populația în creștere, investițiile tot mai mari pentru activitățile de cercetare și dezvoltare. În plus, companiile IT internaționale aleg să își deruleze operațiunile în această zonă. Printre motive se află și faptul că guvernele din această parte a lumii au înțeles că trebuie să investească în cercetare pe acest segment.
Mai mult decât atât, companiile IT se concentrează pe creșterea serviciilor de analiză a datelor mari și a serviciilor bazate pe cloud în regiune sunt de așteptat să conducă creșterea acestei piețe.
Jucătorii de top pe piața internetul lucrurilor, pe segmentul industrial, sunt Huawei (China), Cisco (SUA), General Electric (SUA), Intel (SUA), Rockwell Automation (SUA), ABB (Elveția), Texas Instruments (SUA), Honeywell (SUA), IBM (SUA), KUKA AG (Germania), NEC Corporation (Japonia), Bosch.IO (Germania), Siemens AG (Germania) și SAP (Germania).