Cum contribuie inteligența artificială la protecția mediului

Când auzim termenul „inteligență artificială” (AI), gândul ne fuge automat la roboți care preiau sarcinile oamenilor. Dar soluțiile software care încorporează această tehnologie au întrebuințări atât de variate și vaste încât pare că nu există limite.

Unul dintre domeniile în care pot fi folosite tehnologiile care au la bază inteligență artificială este protecția mediului. Soluțiile care încorporează inteligență artificială contribuie la utilizarea mai inteligentă a energiei la domiciliu, conservarea solului, explorarea și protejarea oceanelor sau detectarea poluării oceanelor.

Aceste lucruri sunt posibile deoarece soluțiile de inteligență artificială pot analiza volume enorme de date din evenimente din trecut și pot face predicții exacte despre cele viitoare.

Case inteligente

Unul dintre domeniile în care inteligența artificială este din ce în ce mai folosită este crearea de case inteligente, inclusiv din punct de vedere energetic. Internetul obiectelor și „dispozitivele inteligente” actuale permit proprietarilor de case să își controleze consumul de energie. Acest lucru înseamnă facturi mai mici. Termostatele inteligente pot regla setările de temperatură pentru anumite camere dintr-o casă. Stropitoarele inteligente de apă pot schimba consumul de apă pe baza previziunilor meteo.

Puterea de automatizare, conexiune și predicție încorporată în aceste dispozitive inteligente le permite proprietarilor de case să își reducă amprenta de carbon. Astfel, casele dotate cu inteligență artificială contribuie la protejarea mediului.

Facturi mai mici la energie

Utilizarea inteligentă a energiei nu înseamnă doar conservarea, ci și cel mai bun moment pentru utilizarea energiei. Acest aspect nu este deloc de neglijat, mai ales dacă ne gândim că piața locală de energie s-a liberalizat. Experții se așteaptă ca într-un interval nu tocmai mare să plătim prețuri determinate și de nivelul de consum per ansamblu.

Să facem un mic exercițiu.  Producătorii de energie se orientează către surse regenerabile, cum sunt energia solară sau eoliană. În cazul energiei solare, producția se realizează în perioada diurnă.

Însă, cel mai mare consum se realizează seara, când oamenii ajung acasă. Acest fapt determină și costuri mai mari la energie. Dispozitivele cu inteligență artificială pot automatiza consumul de energie pentru ore cu cerere redusă și producție ridicată. Astfel, costurile pentru consumator scad.

Prin urmare, tehnologia inteligentă promovează energia regenerabilă și reduce facturile la energie.

AI identifică sursele de poluare a aerului

Tot mai des simțim că aerul nu e respirabil. Că ne sufocăm, deși nu vedem fum în jurul nostru. Iată de ce inteligența artificială devine un instrument neprețuit pentru urmărirea calității aerului și identificarea surselor de poluare.

În timpul emisiilor accidentale, administrațiile publice trebuie să știe exact unde s-a produs poluarea și ce substanțe ne sufocă. În multe orașe europene funcționează rețele de senzori care identifică nivelul de poluare și substanțele emise. Sunt generate hărți precise care ajută autoritățile să intervină rapid.

La fel, în cazul în care traficul rutier este foarte agrlomerat, sisteme de control al traficului care încorporează inteligență artificială ajută la dirijarea automobilelor către străzi mai puțin aglomerate. Algoritmi, senzori și semafoare complexe direcționează fluxul de trafic în unele orașe. Aceste sisteme reduc în prezent timpul de deplasare cu 25%, frânarea cu 30% și timpul de ralanti cu 40%.

În plus, soluțiile de acest tip permit și prezicerea ratelor de mortalitate și estimarea costurilor financiare în cazul producerii unor accidente. Toate aceste aspecte oferă factorilor de decizie o imagine mai precisă a poluării aerului și contribuie la identificarea unor soluții viabile.

AI gestionează mașinile cu conducere automată

Până nu demult, mașinile care se conduc singure păreau că fac parte doar din decorul unui film SF. Astăzi, inteligența artificială gestionează mașinile cu conducere automată pentru a face mai eficientă deplasarea de la punctul A la B. Automobilele cu conducere autonomă pot reduce consumul de carburanți și emisiile de gaze cu efect de seră cu 2% până la 4% anual.

Mai mult decât atât, firmele de transport pot utiliza camioane conduse de inteligență artificială pentru a face livrări pe timp de noapte. Acest lucru va crește rapiditatea livrărilor și va reduce costurile. În plus, traficul este liber noaptea, așa că nimeni nu va fi blocat pe vreo arteră.

Inteligența artificială a revoluționat industriile. Auzim mereu de mașini cu conducere automată și software de recunoaștere facial. Dar această tehnologie are un impactul enorm asupra sectoarelor de gestionare și reciclare a deșeurilor.

Știm că la noi colectarea selectivă și reciclarea cam bat pasul pe loc. Gropile de gunoi cresc precum Făt-Frumos la marginile orașelor, otrăvind aerul, apa și solul.

Cum ar fi dacă aceste gropi de gunoi ar deveni centre de colectare selectivă și reciclare? Dacă în locul munților de gunoaie ar fi benzi pe care roboți să așeze bunurile aruncate în funcție de materialul din care sunt făcute? Apoi alți roboți pot compacta și trimite acele produse către unitățile de reciclare.

Când vine vorba de rolul inteligenței artificiale în sortarea automată, o statistică ne spune tot ce trebuie să știm: angajații sortează între 30 și 40 de materiale reciclabile pe minut, în timp ce mașinile alimentate cu inteligență artificială pot gestiona până la 160 materiale reciclabile pe minut. Mai mult, mașinile pot funcționa 24 de ore pe zi, în fiecare zi. Iar în ritmul în omenirea produce gunoaie, este nevoie de angajați care să nu aibă nevoie de pauze.

Coșuri de gunoi inteligente

Însă putem evita ca un produs reciclabil să ajungă la groapa de gunoi. Există deja coșuri de gunoi inteligente. Companiile de gestionare a deșeurilor profită de senzorii Internet of Things (IoT) pentru a monitoriza cât de pline sunt recipientele pentru gunoi în întreg orașul. Acest lucru permite municipalităților să optimizeze rutele, orele și frecvențele de colectare a deșeurilor. Astfel, dacă pubela pentru colectarea plasticului este plină, administratorii sistemului sunt alertați și pot trimite o echipă pentru evacuarea deșeurilor.

Această optimizare are multiple avantaje. O pubelă plină îi va face pe locuitori să lase gunoiul pe trotuar. Însă ridicarea la timp a gunoiului menține orașul curat.

Un alt avantaj este că se fac reduceri legate de timp, costul forței de muncă și consumul de carburant.

Smart farming

Să luăm un exemplu simplu, care ne este familiar. Un fermier dorește să obțină legume mari, frumos colorat, care să atragă clienții. Desigur, își dorește ca aceste legume să nu fie atacate de dăunători sau boli. Răspunsul la aceste probleme pare să fie utilizarea îngrășămintelor și a pesticidelor, erbicidelor și a altor produse fitosanitare.

În multe cazuri, din păcate, se face abuz de aceste produse. Acest lucru duce la otrăvirea legumelor și a fructelor, precum și a apei, a solului și a aerului. Au de suferit atât insectele, cât și păsările și animale care trăiesc în acel areal. Desigur, și oamenii au de suferit consumând fructe și legume tratate în exces.

Care ar fi soluția pentru utilizarea responsabilă a produselor fitosanitare? Ei bine, inteligența artificială! Astăzi numeroase companii au dezvoltat sisteme de senzori care măsoară umiditatea din sol pentru a determina dacă irigarea este necesară la un moment dat, pentru a crește productivitatea.

Utilizarea responsabilă a apei elimină pierderile. Acest lucru este important deoarece apa este singura resursă neregenerabilă. În plus, doar 3% din cantitatea de apă disponibilă pe planetă este potabilă.

Pe lângă aceasta, pot fi încorporați senzori în drone dotate cu camere. Cu ajutorul inteligenței artificiale, fermierul poate afla cu precizie când legumele și fructele sale sunt în perioada optimă de a fi recoltate.

De asemenea, dronele dotate cu senzori colectează informații de pe teren. Folosind sisteme de business intelligence, aceste date sunt structurate și analizate. Astfel, se poate determina gradul de infestare cu dăunători al unui teren. Aceasta permite efectuarea de tratamente fitosanitare doar atunci când este cazul.

În Statele Unite, datele colectate de senzorii administrației de meteorologie au fost încărcate în cloud. Companiile le folosesc succes pentru a determina perioada optimă de semănat pentru diferite tipuri de culturi, de irigare sau ce tipuri de culturi se pretează cel mai bine în anumite zone.

Eroziunea solului

Degradarea solului este o problemă adesea trecută cu vederea în mass-media. Dar ne privește pe toți.  În lipsa unui sol fertil, nu vom mai avea unde produce fructe, legume sau cereale.

Este nevoie de un mileniu pentru a genera doar trei centimetri de sol vegetal, iar degradarea solului are loc într-un ritm mult mai rapid. Substanțele chimice, defrișările, eroziunea și încălzirea globală contribuie major la degradarea solului. Și dacă rata actuală de degradare continuă, terenurile cultivabile ale planetei ar putea dispărea în 60 de ani, potrivit Organizației Națiunilor Unite.

Utilizarea inteligenței artificiale în agricultură nu doar contribuie la creșterea profitului fermierilor, dar și la protejarea mediului prin buna gestionare a resurselor și reducerea consumului de substanțe chimice.

Explorarea oceanelor cu tehnologii cu inteligență artificială

Cercetătorii ne spun că viața de Terra a apărut în adâncul oceanelor. Deși omenirea a reușit să producă oxigen pe Marte, abisurile oceanelor nu au fost încă explorate. Mulți experți susțin că acestea pot constitui surse importante de hrană în viitor.

Oceanele sunt cei mai buni indicatori ai sănătății Pământului. De aceea, oamenii de știință urmăresc și testează sănătatea oceanelor.

Pungile sau paharele din plastic care ajung în mări și oceane se rup în micro bucăți. Noi nu le vedem, dar animalele marine ajung să le înghită și mor. Aceste microplastice sufocă mările și oceanele. Microplasticile, nivelurile crescute de CO2 și acidificarea oceanelor schimbă suprafața planetei. Cheia protejării oceanelor este explorarea și monitorizarea acestora pentru a identifica rapid schimbările.

Deja vedem vehicule maritime autonome dotate cu tehnologii cu inteligență artificială  care coboară până la cele mai mari adâncimi. Unele companii dezvoltă sisteme autonome de colectare a gunoiului care ar ajuta la îndepărtarea materialelor plastice și a resturilor plutitoare.

Blockchain anti braconaj

Cel mai adesea termenul blockchain ne duce cu gândul la criptomonede precum Bitcoin. Iată că această tehnologie emergentă ajută la urmărirea pescuitului și la identificarea cazurilor de braconaj.

Tehnologia blockchain poate înregistra fiecare pește (de exemplu, ton) cu un cod scanabil încărcat în registrul. Prin urmare, comercianții cu amănuntul, clienții și autoritățile de reglementare pot confirma că peștele este capturat legal.

În industria pescuitului se învârt sume colosale. Un magnat japonez de sushi a plătit 3,1 milioane de dolari în ianuarie 2019, pentru un ton uriaș, ceea ce îl face cel mai scump ton din lume. Tonul roșu este o specie pe cale de dispariție.

Inteligența artificială capătă tot mai multe utilizări în viața de zi cu zi. Folosită corect, această tehnologie ne poate îmbunătăți traiul și contribui la salvarea planetei, pentru generațiile viitoare.