Internetul lucrurilor: ce este și cum funcționează
Internetul lucrurilor (Internet of Things – IoT) este una dintre cele mai importante tehnologii din viața de zi cu zi. Ritmul alert de dezvoltare al Internetului lucrurilor va continua pe măsura ce mai multe companii conștientizează cât de mult le pot ajuta dispozitivele conectate să devină mai competitive.
Internetul lucrurilor (Internet of Things – IoT) este termenul care definește o lume în care toate obiectele, de la mașini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile etc.) sunt interconectate prin intermediul Internetului.
Internetul lucrurilor: ce este?
Altfel spus, Internetul lucrurilor (Internet of Things – IoT) este un sistem de dispozitive de calcul interconectate, mașini mecanice și digitale, obiecte, animale sau persoane care sunt prevăzute cu identificatori unici (UID) și care au capacitatea de a transfera date printr-o rețea fără a necesita interacțiunea de la om la om sau om-computer.
Cercetătorii de la RAND Europe, un institut de cercetare non-profit, consideră că „Internetul lucrurilor este o dezvoltare a Internetului realizată prin crearea unei rețele universale de obiecte fizice conectate capabile să se auto-organizeze, identificabile și adresabile care permit dezvoltarea de aplicații în și între sectoare verticale cheie prin utilizarea de chip-uri, senzori și elemente de acționare încorporați și prin miniaturizare cu cost scăzut”.
Cum funcționează Internetul lucrurilor?
Un ecosistem IoT este format din dispozitive inteligente activate pentru web care utilizează sisteme încorporate, precum procesoare, senzori și hardware de comunicații, pentru a colecta, trimite și acționa pe datele pe care le dobândesc din mediile lor. Senzorii colectează date. Dispozitivele din Internetul lucrurilor partajează datele senzorilor conectându-se la un gateway IoT sau la un alt dispozitiv de margine. De aici, datele sunt fie trimise în cloud pentru a fi analizate, fie sunt analizate local.
Uneori, aceste dispozitive comunică cu alte dispozitive conexe și acționează pe baza informațiilor pe care le primesc unul de la celălalt. Dispozitivele fac cea mai mare parte a muncii fără intervenția umană.
Oamenii pot interacționa cu dispozitivele din Internetul lucrurilor pentru a le configura, a le oferi instrucțiuni sau a accesa datele etc.
Un lucru care face parte din Internetul lucrurilor poate fi un automobil care are senzori încorporați pentru a alerta șoferul atunci când presiunea anvelopelor este scăzuta. Un alt exemplu este o persoană cu un implant de monitorizare cardiacă.
Și animalele pot face parte din Internetul lucrurilor. Gândește-te la un animal dintr-o fermă sau animalul de companie. Acestuia i se inserează un microcip sub piele, cu ajutorul căruia ii poate fi monitorizata activitatea.
Chiar și corpul uman poate fi o parte din Internetul lucrurilor, daca este echipat cu anumite componente electronice, cărora să li se poată atribui o adresă de protocol Internet (IP) și să fie capabile să transfere date printr-o rețea.
Beneficii pentru companii
Internetul lucrurilor are aplicabilități în toate domeniile de business. Cel mai des este folosit de companiile care au centre de producție, în transporturi sau de către companiile de utilități. În ultimul timp, a crescut însă și ponderea companiilor din agricultură, infrastructură sau care dezvolta soluții și produse pentru automatizarea locuințelor.
Să luam exemplul agricultorilor. De-a lungul anilor, serviciul federal de meteorologie din Statele Unite ale Americii colecta date despre cantitatea de ploaie căzută pe diferite suprafețe, despre secetă sau alte fenomene meteo, care au impact direct asupra agriculturii. Asemenea informații au putut fi transferate și stocate în cloud. De aici, informațiile pot fi folosite de companii care oferă consultanță fermierilor.
Producătorii de tehnică agricolă livrează tractoare dotate cu senzori. Aceștia colectează date despre umiditatea, temperatura sau gradul de compactare al solului. Există combine cu senzori ce colectează informații despre cantitatea de grâne recoltate de pe o anumită parcelă dintr-un lan.
Analizând aceste date cu ajutorul tehnicii de calcul, fermierii pot cunoaște ciclicitatea unor fenomene și impactul asupra productivității terenurilor pe care le dețin. Totodată, Internetul lucrurilor poate ajuta la automatizarea tehnicilor agricole.
Beneficii pentru dezvoltarea orașelor
Îți mai amintești când o bucată din autostrada Lugoj-Deva s-a surpat la scurt timp după inaugurare? Din fericire, nu au fost victime. Însă folosirea instrumentelor specifice Internetului lucrurilor, cum ar fi senzorii, ar putea oferi în timp util avertizări precise cu privire la starea unor structuri de acest tip.
De asemenea, senzorii pot fi utilizați pentru a monitoriza evenimente sau modificări structurale în clădirile sau podurile din orașe.
Gândește-te și la folosirea senzorilor pentru monitorizarea și reducerea poluării dintr-un oraș. Acești senzori pot fi integrați într-un sistem urban de monitorizare și dirijare a traficului. Atunci când o zonă este supra-aglomerata, sistemul, pe baza datelor colectate de senzori, poate redirecționa traficul.
De asemenea, proiectele de tipul smart city integrează Internetul lucrurilor cu inteligența artificială pentru a ajuta cetățenii să reducă deșeurile și consumul de energie.
Vedem că Internetul lucrurilor poate fi folosit cu succes la o scară largă. Acest lucru aduce beneficii, cum ar fi reducerea costurilor, economisirea timpului și îmbunătățirea calității vieții.
Însă, și Internetul lucrurilor prezintă riscuri. Orice dispozitiv conectat la internet poate fi ținta hackerilor. Poți afla aici mai multe informații despre soluții de securitate, dezvoltate să răspundă nevoilor tale.
Experții sunt de părere că Internetul lucrurilor va fi forța motrice din spatele unei mari părți a activității economice a lumii. Internetul lucrurilor este vector al transformării digitale spre o economie caracterizată prin eficiența sporită, productivitate, siguranța și profit.