Aplicațiile low-code și no-code și beneficiile lor
Pandemia de COVID-19 a accelerat transformarea digitală. Pentru a face față noilor provocări, companiile și organizațiile apelează tot mai des la aplicațiile low-code și no-code.
Acestea sunt foarte apreciate deoarece nu trebuie să fii dezvoltator de soft ca să le folosești. Este de ajuns să îți cunoști afacerea foarte bine ca să poți face singur un produs care să te ajute sa te dezvolți. Dacă știi să folosești Power Point sau Excell, atunci poți folosi aplicațiile low-code și no-code.
Cu acest tip de instrumente, în loc să înveți pe toată lumea să scrie coduri, le permiți propriilor angajați să creeze singuri solutii. Orice angajat, fie că vorbim de cei din marketing, vânzări, juridic, resurse umane, poate folosi aplicații low și no-code.
În prezent, dezvoltatorii de software pot folosi aceleași aplicații low-code și no-code ca și utilizatorii care nu au cunoștințe de acest tip. De altfel, compania de consultanță Gartner a formulat și o definiție a „dezvoltatorului cetățean”, arătând că acesta este un angajat care creează aplicații pentru consum intern sau de către clienți, folosind instrumente care sunt atribuite în general dezvoltatorilor.
Mult timp, mișcarea „no-code” a fost desconsiderată de dezvoltatorii de software. Ei o considerau o amenințare. Însă digitalizarea companiilor și a organizațiilor presupune un volum enorm de muncă. Cum numărul specialiștilor disponibili este redus, aplicațiile low-code și no-code atrag tot mai mulți utilizatori.
Instrumentele no-code generează coduri
Însă, trebuie să avem în vedere o serie de aspecte. Spre exemplu, instrumentele no-code generează coduri. Crearea unei platforme low-code și no-code necesita scrierea multor coduri. Instrumentele low-code și no-code pot interacționa cu codul tău. Ca să ruleze corect, platformele low-code și no-code au nevoie de tehnicieni. Adică acei oameni care pot depana. Mai presus de toate, aceștia știu să coroboreze instrumentele potrivite în modul corect pentru a genera valoare afacerii tale.
Pe piață există aplicații low-code și no-code gratuite, dar și platforme cu acces plătit. Prin plata unui abonament, clientul poate beneficia de un pachet care să includă nu doar accesul la platformă, ci și asistența tehnică.
De ce sunt necesare aplicațiile low-code și no-code
Pe fondul pandemiei de COVID-19, numarul utilizatorilor aplicațiilor low-code și no-code a explodat în 2020, potrivit reprezentanților industriei. Însă trebuie să avem în vedere și ce s-a întâmplat înainte de declanșarea pandemiei.
În 2019, pentru primă dată în istorie, companii care nu dezvoltă software și nu activează în domeniul IT&C au angajat mai mulți specialiști în domeniu comparativ cu firmele de profil, potrivit Microsoft. Acest lucru se explică atât prin nevoia de eficientizare a proceselor de business, dar mai ales prin transformările care au loc la nivelul societății.
În primul rând, forța de muncă și clienții pot folosi aplicații inovative. În al doilea rând, ne confruntăm cu o creștere alertă a cererii de digitalizare. În al treilea rând, avem de a face cu lipsa forței de muncă în IT&C. Nu în ultimul rând, pandemia COVID-19 a accelerat transferul către mediul virtual al întregii omeniri și a accentuat nevoia de automatizare a numeroase procese.
Generațiile digitalizării
În prezent, aproximativ 35% din forța de muncă este reprezentată de Mileniali. Aceasta înseamnă că până în 2025 circa 75% din forța de muncă va consta în Mileniali. 24% din forța de muncă este alcătuită din membri ai generației Z, după cum arată datele Microsoft.
„Aceasta înseamnă că așteptările față de experiențele digitale, indiferent de tipul aplicației utilizate, sunt extrem de ridicate. Oamenii sunt obișnuiți să folosească aplicații conectate la cloud sau care încorporează inteligența artificială. Este ceva ce a devenit o parte din viața de zi cu zi. Noi trebuie să ne asigurăm că această forță de muncă are așteptările și cererile satisfăcute. Aceasta înseamnă că forța de muncă trebuie să aibă acces la aplicații mobile și aplicații bazate pe inteligența artificială. Această forță de muncă care are deja competențe digitale ridicate nu va fi satisfăcută dacă va trebui să dea click de 10 ori ca să ajungă la un rezultat”, apreciază Charles Lamanna, Corporate Vice President, Microsoft.
Din Generația Milenialilor fac parte persoanele născute în perioada anilor ’80 și ’90. Această generație mai este cunoscută și sub denumirea de Generația Y.
Generația Z include persoanele născute între anul 1990 și anul 2010. Majoritatea membrilor Generației Z sunt copiii celor din generația X și, uneori, ai milenialilor.
Așadar, majoritatea membrilor Generației Z au avut acces la tehnologia digitală de la o vârstă fragedă și sunt familiarizați cu internetul și cu social media. Cu toate acestea, nu toți cei din Generația Z vor ști să scrie coduri, dar vor dori mobilitate maximă, inclusiv la locul de muncă. Aceste așteptări pot fi satisfăcute doar prin intermediul unor aplicații custom made.
Creșteri fără precedent
În acest context, se estimează că, până în 2023, vor fi dezvoltate și implementate peste 500 de milioane de aplicații noi, potrivit International Data Corporation (IDC). Această cifră depășește numărul de aplicații dezvoltate în ultimii 40 de ani.
Pandemia COVID-19 a pus presiune pe companii și organizații să găsească soluții pentru a asigura lucrul la distanță. Acesta este unul dintre motoarele creșterii cererii de aplicații mobile. Practic, cererea de aplicații mobile avansează de 5 ori mai repede fața de capacitatea unui departament IT tipic de a livra produsele cerute de consumator.
Din ce am văzut până acum, pare cp suntem într-un birou mare și dezorganizat. Adică, toate aceste aplicații și schimbări generează volume enorme de date. Aceste date trebuie structurate și analizate pentru a putea fi folosite în eficientizarea proceselor unei companii. Și, din nou, apare cererea de aplicații custom made.
Lipsa de personal calificat
Analizând aceste elemente, putem înțelege că instrumentele folosite în ultimii 40 de ani nu vor mai putea fi folosite în viitorii 5 ani. Pentru a fi mai competitive și mai eficiente, companiile caută să angajeze cei mai buni dezvoltatori de soft.
Însă nu sunt destul de mulți dezvoltatori de soft încât cererea din domeniu să fie acoperită. Numai în SUA, de exemplu, autoritățile se așteaptă ca 1,4 milioane de locuri de muncă legate de informatică să devină disponibile în 2020. Dar numai 400.000 de absolvenți de informatica vor intra pe piața muncii anul acesta. Cine va ocupa aceste posturi?
De aceea, platformele low și no-code trebuie să acopere lipsa de personal calificat și să fie motor al transformării digitale.
Pe lângă aceste elemente disruptive, ne confruntăm și cu impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei pe plan internațional. Banca Mondială estimează că economia globală va crește cu 5,6% în 2021, cel mai rapid ritm post-recesiune din ultimii 80 de ani, în mare parte datorită recuperărilor puternice din câteva economii majore.
Cu toate acestea, multe piețe emergente și economii în curs de dezvoltare continuă să se lupte cu pandemia COVID-19 și cu consecințele acesteia. În ciuda redresării, producția globală va fi cu aproximativ 2% sub proiecțiile pre-pandemice până la sfârșitul acestui an.
Optimizarea costurilor prin utilizarea platformelor low și no-code
Pierderile de venituri pe cap de locuitor nu vor fi anulate până în 2022 pentru aproximativ două treimi din piețele emergente și din economiile în curs de dezvoltare. În economiile cu venituri mici, unde vaccinarea a rămas în urmă, pandemia a redus veniturile și mai mult, agravând sărăcia și starea de nesiguranță în rândul paturilor sociale cele mai vulnerabile.
Mulți analiști nu îmbrățișează ceea ce numesc „entuziasmul” Băncii Mondiale. Aceștia prognozează că vom trece din nou printr-o criză economică la nivel global. De aceea, companiile trebuie să devină mai competitive, folosind resursele pe care le au deja, fără a genera costuri suplimentare. Adică trebuie să se descurce cu oamenii pe care îi au în subordine.
Așadar, transformările digitale de amploare, care se întind pe ani la rând și presupun înlocuirea totală a unor sisteme de gestionare a afacerii, nu mai sunt la fel de viabile. Numeroși experți susțin ca soluția constă în implementarea proiectelor de amploare mică, care aduc rapid rezultate bune și determină un randament bun al investitorilor, prin utilizarea platformelor low-code și no-code.